Plantele medicinale din „farmacia casei”

beneficii anghinareAnghinarea (Cynara scolymus)

In scopuri farmaceutice se valorifica frunzele, care contin principii active de mare valoare terapeutica. Extractul din frunzele de anghinare are o actiune coleretica (creste si fluidifica secretia biliara), diuretica (mareste eliminarea apei si a ureei), stimuleaza functia antitoxica a ficatului, hipocolesterolemianta (favorizeaza metabolizarea colesterolului si creste eliminarea sa pe cale biliara). Frunzele de anghinare se utilizeaza sub forma de infuzie, care se prepara dintr-o lingura de frunze maruntite la 500 ml de apa. Cantitatea de ceai rezultata se bea pe tot parcursul zilei, o parte dimineata pe stomacul gol, dupa care bolnavul va sta culcate jumatate de ora pe partea dreapta; restul se administreaza in cursul zilei, inaintea meselor principale.

Cimbrisorul (Thymus serpyllum)

Continand mari cantitati de uleiuri volatile, cimbrisorul are insusirea  de a calma tusea. Partea intrebuintata este cea aeriana (iarba), care se culege in perioada de inflorire. Se administreaza sub forma de infuzie preparata din 1-2 lingurie planta maruntita la o ceasca de apa. Din acest preparat indulcit cu miere, se vor beat doua cani pe zi.

Ciresul (Cerasus avium)

Partea intrebuintata sunt coditele fructelor. Ele contin substante care sporesc eliminarea urinii. Se prepara sub forma de infuzie din 10 codite de 1 litru de apa. Se pot administra cateva cesti pe zi. Actiunea diuretica creste daca coditelor de cirese li se adauga frunze de mesteacan, plante de coada calului si frunze de merisor.

Coada Soricelului (Achillea milefolium)

Raspandita in toate regiunile tarii, coada soricelului se recunoaste dupa frunzele sale marunte si foarte fin divizate, ca si dupa florile albe, mici, sub forma de umbrelute. Se recomanda in afectiuni ale stomacului. Planta are valoare de tonic, doarece prin achilina pe care o contine (mai ales in frunze) stimuleaza, pe care reflexa, pofta de mancare, intensifica secretia biliara, calmeaza colicele stomacale si ajuta la eliminarea gazelor. Se recomanda a fi folosita sub forma de infuzie preparata din 1-2 linguri de flori la 500ml de apa, cantitatea care se administreaza in decursul zilei. Poate fi folosita si sub forma de comprese cu efecte calmante si dezinfectante, ca inlocuitor al musetelului.

galbeneleGalbenelele (Calendula officinalis)

Binecunoscute tuturor, galbenelele se numara printre putinele flori care impodobesc parcurile si gradinile noastre pana la caderea primei zapezi. Pe langa calitatile lor ornamentale, galbenelele constituie si un adevarat izvor de sanatate. Preparatele obtinute din florile acestei plante au proprietati surprinzataore. Extern, florile de galbenele sunt indicate pentru grabirea cicatrizarii ranilor, in gargarisme (in caz de angina sau stomatite). In toate aceste afectiuni se prepara o infuzie dintr-un pumn de inflorescente uscate (cat se cuprinde intr-o mana) la 500ml de apa clocotita; se acopera si dupa un sfert de ora se filtreaza. Se fac tamponari din doua in doua ore cu vata pusa intre bucati de tifon. Gargara se face dimineata si seara, cu cate un pahar de infuzie. Intern, infuzia de galbenele are efecte terapeutice remarcabile in ulcer, afectiuni hepato-biliare, gastrite, tulburari cu caracter hipertonic si in timpul menopauzei, administrandu-se de 2-3 ori pe zi cate un pahar. Sub afectiunea infuziei sau a tincturii preparate din inflorescente si administrata in doze de 2-3 g, de 3 ori pe zi, dispar fenomenele dispeptice, senzatiile de voma, durerile si apasarile in zona ficatului, presiunea arteriala se regularizeaza, amplitudinea  contractiilor muschiului inimii creste.

Menta (Mentha piperita)

Menta are frunze cu miros patrunzator caracteristic si un gust aromatic. Partile intrebuintate sunt frunzele. Infuzia de frunze de menta este recomandata in tratamentul diareei (o lingura de frunze sfaramate la 250ml de apa), infuzie din care se beau in timpul zilei 2-3 pahare. Totodata, calmeaza varsaturile, redreseaza functiile ficatului si fortifica sistemul nervos. Sub forma de cataplasme reci, menta este folosita in dureri de cap, iar frunzele strivite pot fi intrebuintate pentru calmarea mancarimilor pielii, mai ales la persoanele in varsta.

musetelMusetelul (Matricaria chamomilla)

Una din cele mai cunoscute si apreciate plante medicinale, musetelul are nenumarate indicatii terapeutice. Se administreaza sub forma de infuzie, care este recomandata ca stimulent al digestiei. Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de flori la o ceasca de apa clocotita. Se va consuma o ceasca de ceai caldut la nevoie. In caz de balonare, infuzie de flori de musetel i se vor adauga fructe de fenicul, radacina de nalba si de menta in parti egale. Infuzia de musetel se mai poate folosi si in raceli, pentru combaterea diareei, in boli de ficat si stomac. Extern, musetelul poate fi folosit sub forma de cataplasme, pentru gargara sau in inflamatii oculare. In gastrite si enterite se recomanda urmatorul amestec de plante: musetel, coada soricelului, pelin, menta, salvie, amestec din care se prepara o infuzie obisnuita.

Pinul (Pinus montana Mill; Pinus silvestris)

De la pin se poate folosi mugurii, care contin ulei volatil. Dintr-o lingurita de muguri la 250ml de apa se prepara infuzie cu efect balsamic (anti-bronsitic). Se pot bea 2-3 ceaiuri caldute pe zi. Mugurii se mai pot folosi si pentru bai, avand o actiune antiseptica si cicatrizanta.

Socul (Sambucus nigra)

Florile de la aceasta planta se pot folosi sub forma de infuzie preparata din 1-2 lingurite de flori la 250ml apa. se administreaza 2-3 ceaiuri calde pe zi, care au o actiune sudorifica puternica. Infuzia sau decoctul din frunze au proprietati usor laxative.

Sunatoarea (Hypericum perforatum)

Poate fi recunoscuta usor prin aceea ca frunzele privite prin transparenta dau impresia ca sunt perforate. In scopuri medicinale, sunatoarea este utilizata intreaga planta, recoltaa in timpul infloririi. Infuzia preparata din aceasta planta este indicata in colecistice, ca antidiareic si cicatrizant al ranilor. Ea se prepara din 20g de planta la 1 litru de apa, si se administreaza cate 2 cesti pe zi, dupa mesele principale. De asemenea, ajuta digestia si este utilizata in bolile de stomac si intestine.

beneficii teiTeiul (Tilia cordata)

Partea intrebuintata sunt florile, cu sau fara codita insotitoare. Substantele pe care le contine floarea ii confera proprietati sudorifice si expectorante recomandate in toate starile de raceala. Infuzia se prepara din 2-3 lingurite de flori la 250ml apa, administrandu-se 2-3 ceaiuri indulcite, pe parcursul unei zile. Are efecte calmante in tuse, bronsite, ajutand la eliminarea secretiilor. Ceaiul de tei baut cald, dupa masa, ajuta digestia. Gargara cu infuzie de flori de tei are actiune favorabila in amidgalite. Sub forma de bai, are efecte calmante ale sistemului nervos.

Vascul (Viscum album)

Planta semiparazita ce creste pe ramurile unor pomi fructiferi sau unor copaci de padure, vascul are o puternica actiune hipotensiva. Sunt folosite frunzele si ramurile tinere recoltate in perioada noiembrie-februarie. Pentru combaterea hipertensiunii arteriale, se foloseste maceratul de vasc preparat dupa reteta: 2 lingurite de vasc bine maruntit, adaugate la o jumatate de ceasca de apa, si pastrat la temperatura camerei timp de 8 ore. In acest timp, lichidul se coloreaza intr-un brun-galbui. Se filtreaza si se consuma treptat, cate 2-3 linguri, de preferinta seara, inainte de culcare. Nu se admite utilizarea unor doze mari, deoarece  pot aparea deranjamente stomacale sau chiar intoxicatii. Doza indicata nu este nociva si se poate utiliza permanent, cu pauze de cate 10 zile dupa fiecare 2-3 saptamani de tratament. Maceratul odata preparat trebuie consumat in cel mult 6-8 ore.

ATENTIE!

  • Infuziile, decocturile si ceaiurile antidiaretice de tip plafar, toate, se vor bea neindulcite sau indulcite cu zaharina.
  • Asemanator medicamentelor, ceaiurile medicinale nu ase folosesc oricand, ci respectand perioada indicata pentru administrare.
  • Inainte de mese sau inainte de culcare, se vor bea ceaiurile care combat racelile, tusea, cele care produc transpiratii sau cele care se dau bolnvailor cu febra.
  • Cu aproximativ o jumrate de ora inainte de masa, se vor bea ceaiurile care se dau pentru pofta de mancare, tonice sau amare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *