Femei de succes: Nadia Comaneci

nadia comaneci Nadia Elena Comaneci s-a nascut pe 12 noiembrie 1961, la Onesti. Parintii ei, Gheorghe si Stefania-Alexandrina, au botezat-o Nadia dupa numele unei eroine dintr-un film rusesc.

La vremea gradinitei, fetita indrageste fotbalul si cataratul prin copaci. Prima intalnire cu gimnastica dateaza tot din acea vreme (la varsta de sapte ani). Este indrumata timp de doi ani de Marcel Duncan. Din anul 1967, se pregateste la Clubul Sportiv Onesti cu Valeriu Munteanu. La varsta de sase ani si jumatate, incepe scoala. Este descoperita de Bela Karolyi, care – impreuna cu sotia – selecteaza talente pentru Echipa Nationala de Juniori a Romaniei. Este admisa apoi la Liceul de Gimnastica. In 1971, castiga titlul la individual-compus pentru categoria ei de varsta. Primul concurs international la care participa (in acelasi an, la Liubliana) ii aduce locul intai.

In 1972, exact in ziua in care implineste 11 ani, Nadia Comaneci castiga titlul de campioana absoluta a tarii. In anul 1975, reprezinta Romania la turneul campioanelor de la Londra si castiga trofeul pus in joc. In acelasi an, devine campioana europeana absoluta la Skien, cucerind totodata si trei medalii de aur si una de argint. Tot aici, a prezentat, la paralele, o coborare in premiera mondiala care ii poarta numele.

nadia comaneci

Marele ei triumf se infaptuieste la Olimpiada de vara de la Montreal. Pe data de 18 iulie 1976, obtine primul 10 din istoria Jocurilor Olimpice in competitia de gimnastica, la aparatul sau favorit – paralele inegale. Tabela de marcaj arata cifra „1.00”, fiindca nu este inca prevazuta cu nota maxima. Cucereste aurul la individual compus, barna si paralele, medalie de argint la concursul pe echipe, si medalie de bronz la sol. Este prima gimnasta romanca ce urca pe prima treapta a podiumului la Jocurile Olimpice, executiile ei fiind notate de cinci ori cu nota 10. Urmeaza alte succese la Nagoya, in Japonia (Cupa Chunichi) si Praga, unde isi apara titlul de campioana a Europei.

nadia comaneci Din anul 1977, Nadia  se muta la Centrul Sportiv 23 August din Bucuresti. Cucereste titlul european, la Praga, devine campioana mondiala la barna (la Strasbourg, in 1978), din nou campioana europeana absoluta (la Copenhaga, in 1979), dupa care se confrunta cu ghinioanele de la Camponatele Mondiale de la Forth Worth – unde devine campioana mondiala in proba pe echipe, desi concureaza accidentata – si de la Olimipiada de la Moscova (in anul 1980), unde cucereste totusi 2 medalii de aur in probele la barna si sol, si medalii de argint in concursurile pe echipe si la individual compus.

Ultima competitie la care participa este Universiada de la Bucuresti, din anul 1981, cand devine campioana mondiala universitara. Trei ani mai tarziu, in mai 1984, se retrage din activitatea competitionala si cu aceasta ocazie i se acordul Ordinul Olimpic.

Cu cateva saptamani inainte de caderea regimului Ceausescu, Nadia Comaneci fuge in Occident. La 1 decembrie 1989, transmisia istoricei intalniri Bush-Gorbaciov, de la Malta, se intrerupe, si pe ecranele televizoarelor americane apare avionul care o aduce pe aeroportul J.F. Kennedy, din New York. Paseste ca o regina, escortata de politie, si este asteptata de zeci de reporteri. Presa este literalmente in extaz. O mare campioana a evadat dintr-o tara zdrobita de dictatura. Trecuse granita pe jos, ca in filme, la ceas de noapte, impreuna cu alti transfugi.

nadia comaneciRauvoitorii vehiculeaza tot felul de barfe in incercarea de a-i pata renumele. In cele din urma, lucrurile se limpezesc si cea mai mare gimnasta a tuturor timpurilor reuseste sa-si impuna o imagine respectabila alaturi de faimosul campion Bart Conner, care o convinge sa reinceapa demonstratiile de gimnastica. Devine Nadia Comaneci de altadata, o perfectionista, foarte apreciata pentru opiniile ei. Impreuna cu gimnastul Bart Conner, calatoreste mult si ofera demonstratii ce se bucura de succes la public. Se casatoresc in 1996, inconjurati de oficialitatile romane de la acea vreme.

Nadia Comaneci este cooptata de marile companii pentru campanii promotionale si, impreuna cu sotul, se ocupa de propria scoala de gimnastica. Ocupa locul 3 in ierarhia celor mai bune sportive ale secolului XX.

Ramane pentru totdeauna inscrisa in istoria sportului de performanta imaginea fetitei de 14 ani care nu zambea niciodata, dar a lasat cu gura cascata tot Mapamondul prin recitalurile ei de perfectiune.

 

Autor: Arina Avram

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *